chimie distractivaThis is a featured page

Chimie distractivă

“Chimia, eterna rivală şi imitatoare a naturii” Diderot

Zilnic întâlnim şi folosim produse chimice. Ne spălam pe mâini cu săpun, dar săpunul este un produs chimic; ne îmbrăcăm, dar stofele, încălţămintea sunt tot produse chimice; mâncăm produsele pregătite de mama - “chimista” casei - în “laboratorul” propriu, bucătăria, când suntem bolnavi luăm medicamente, de asemenea produse chimice, respirăm oxigen – substanţă chimică, etc.
Pentru toate acestea şi multe altele, merită să citiţi, să vă informaţi, să căpătaţi cunoştinţe din toate domeniile, nu doar din chimie, pentru că un om bine informat şi educat este un om puternic şi va fi preţuit pretutindeni.

Să încercăm să descoperim împreună câteva din “misterele” chimiei – ştiinţă cu ajutorul căreia oamenii au reuşit să realizeze poate cele mai spectaculoase şi mai incredibile minuni.
Unele fenomene naturale pot fi reproduse în laborator şi ... dacă nu sunteţi atenţi aţi putea crede că sunt vrăjitorii.
Ştiţi care este adevărul despre foc? Dacă nu vă spun eu că focul este cunoscut încă din cele mai vechi timpuri, fiind observat pentru prima oară în momentul în care unii pomi erau trăsniţi. Ca metodă de aprindere se folosea ciocnirea a două pietre care producea o scânteie. Astăzi ştim cu toţii cum se aprinde focul! Eu o să vă demonstrez că pot aprinde spirtiera doar “vrăjind” o baghetă de sticlă.
chimie distractiva - chemistryonesti

  • Aprinderea spontană 1

Descrierea experimentului
Într-o capsulă se realizează un amestec de KMnO4 şi H2SO4 concentrat. Se introduce bagheta în amestec şi apoi se atinge fitilul unei spirtiere cu alcool. Fitilul se va aprinde spontan.
Care este explicaţia?
Bagheta a fost introdusă într-un amestec format din două substanţe
( permanganat de potasiu şi acid sulfuric concentrat) care au provocat aprinderea spirtului de pe fitilul spirtierei.

  • Aprinderea spontană 2

Descrierea experimentului
Într-un cilindru gradat se introduce un vârf de spatulă de MnO2. Se adaugă apă oxigenată. Imediat se introduce o aşchie de brad ce are jăratec la unul din capete. Aşchia se aprinde spontan.
Care este explicaţia?
Oxigenul este o substanţă chimică foarte importantă. Pe lângă faptul ca întreţine viaţa, cea mai importantă proprietate a lui este aceea că întreţine arderea,
Pentru a obţine efectul observat de voi am folosit câte o substanţă care prin descompunere a pus în libertate oxigenul ce a determinat aprinderea aşchiei de brad, respectiv a pastilei de sulf.


Credeţi că pot exista scântei sau flăcări sub apă? Acest lucru este posibil!

  • Scântei sub apă

Descrierea experimentului
Într-un vas de sticlă se toarnă 150 ml apă, se adaugă cca. 5 g KClO3 şi câteva bobiţe de fosfor alb. Printr-o pâlnie cu gâtul lung înfipt în stratul de KClO3 se picură H2SO4 concentrat. Se vor observa scântei datorate aprinderii fosforului. Efectul se observă mai bine la întuneric.

  • Flăcări sub apă

Descrierea experimentului
Într-un vas de sticlă se toarnă cu pipeta cantităţi egale (cca. 2-4 ml) de H2SO4 concentrat şi alcool etilic, având grijă să nu se prelingă pe pereţii eprubetei. Apoi se aruncă câteva cristale de KMnO4. Din vas se va ridica o flacără însoţită de mici pocnituri.


Acum v-aţi convins, sper, că focul există chiar sub apă. Dar pe apă? Eu o să vă arat că pot face ca focul să stea pe apă şi în acelaşi timp să transform apa în vin. Atenţie!

  • Foc pe apă sau transformarea apei în vin

Descrierea experimentului
Într-un cristalizor cu apă şi câteva picături de fenolftaleină se introduce o bucăţică de sodiu sau potasiu metalic aşezată pe hârtie de filtru. Se acoperă cristalizorul cu o pâlnie de sticlă.
Sunteţi curioşi cum am reuşit? Foarte simplu! Datorită cunoştinţelor acumulate la orele de chimie şi folosind o substanţă numită sodiu metalic, care în contact cu aerul se aprinde, iar cu apa (in care s-a adăugat in prealabil fenolftaleina)formează o substanţă numită sodă caustică care schimbă culoarea lichidului din vas.


Cu ajutorul chimiei putem reproduce unele fenomene naturale spectaculoase

  • Vulcanul chimic
.
Descrierea experimentului
Pe o sită de azbest se pun câteva grame (cca. 10g) de bicromat de amoniu. Beţe de chibrit aprinse (1-2 poate mai multe) se înfig în grămăjoară de la bază spre vârf. Bicromatul se descompune sub influenţa căldurii băţului de chibrit dând impresia unei erupţii vulcanice.

  • Focul rece
O batistă poate rămâne întreagă chiar dacă arde cu flacără.

Descrierea experimentului
Batista se înmoaie în apă, se stoarce bine, apoi se înmoaie în alcool. Când ii dăm foc, căldura degajată va fi folosită pentru uscarea batistei.

  • Flăcări şi fum

Descrierea experimentului
Într-un creuzet se realizează un amestec din părţi egale de zahăr şi KClO3 (1-2g din fiecare). Se pot adăuga şi pulberi metalice (Mg, Fe). Cu pipeta se adaugă 1-2 picături de H2SO4 concentrat. Amestecul se aprinde arzând cu flacără vie de culoare violet.
Efectul este spectaculos.

  • Lumini în eprubetă

Descrierea experimentului
Se încălzeşte o eprubetă ce conţine un amestec de MnO2 şi KClO3. Când se observă degajarea de gaz se aruncă câteva pastile de sulf. Imediat va apare în eprubetă o lumină albastră spectaculoasă.


  • Focuri bengale

In apropierea sărbătorilor de iarnă jocul strălucitor şi multicolor al focurilor de artificii stârneşte admiraţia oricărui privitor.

Descrierea experimentului
Orice foc bengal conţine trei categorii de substanţe:
- un combustibil (cărbune sau sulf)
- un oxidant (clorat de potasiu, azotat de potasiu, etc.)
- o substanţa care colorează flacăra (specifică pentru fiecare culoare).
Toate cele trei substanţe trebuie să fie bine uscate şi sub formă de pulberi fine. Din pulberile celor trei categorii de substanţe se fac amestecuri cât mai omogene. Din fiecare amestec se iau 1-2g care vor fi aşezate pe o hârtie de filtru sau sugativă nitrată în prealabil (înmuiată într-o soluţie concentrată de azotat de sodiu sau potasiu şi lăsată la să se usuce în aer liber). Ea se aprinde uşor şi arde cu repeziciune. Hârtia se pune pe o sită de azbest, se ridică puţin de la un colţ şi I se dă foc. Când flacăra atinge grămăjoara, aceasta se va aprinde arzând cu flacără vie, colorată.
Exemple de reţete:
- pentru culoarea roşie:
31 g clorat de potasiu
8 g sulf
11 g clorură de calciu
- pentru culoarea verde:
30 g clorat de potasiu
8 g sulf
12 g carbonat de bariu
- pentru culoarea galbenă:
3 g clorat de potasiu
1,6 g sulf
1,5 g carbonat de sodiu anhidru
- pentru culoarea albastră:
13 g clorat de potasiu
2 g sulf
1,5 g sulfat dublu de aluminiu si potasiu anhidru
1,5 g de CuCO3 · Cu(OH)2


Ştiţi că ceaţa este un fenomen natural întâlnit destul de des în anumite perioade ale anului. Ea se formează datorită condensării vaporilor de apă din atmosferă. În laborator putem produce ceaţa folosind un simplu vas de sticlă.

  • Ceaţa

Descrierea experimentului
Sticla a avut în ea acid clorhidric iar dopul a fost introdus iniţial în amoniac. Cele două substanţe când s-au întâlnit au produs un fum ca ceaţa ( o substanţă nouă numită ştiinţific clorură de amoniu, iar popular - ţipirig).



  • Livada chimistului
(“Metalele”,Compuşii complecşi”,”Sărurile”,)”Seria tensiunii metalelor”

Copacul lui Saturn este numit si copacul lui Paracels(1493-1541) medic - alchimist,fondatorul chimiei farmaceutice. Preparând una din doctoriile sale prin dizolvare in acid acetic a plumbului metalic,el a hotărât să adauge şi hidrargirum,iar apoi a introdus în vas bucăţi de zinc(in acea perioada multe elemente chimice si chiar un sir de metale bine cunoscute nu erau identificate si,se considera,ca Zn conţine mult Hg,si din acest motiv el este uşor fuzibil).Neavând timp de a continua experienţa, Paracels a abandonat vasul pe câteva zile. Ulterior el a fost extrem de mirat observând pe bucăţile de zinc nişte crenguţe lucitoare de natura necunoscuta. Paracels a considerat,ca hidrargirumul solidificându-se,a “ieşit” din bucăţile de zinc. Ulterior acest copac a obţinut denumirea de copacul lui Suturn - după denumirea alchimica a plumbului(“tulpina”,ramurile”etc. sunt formate din plumb).
Pentru a creste copacul lui Saturn,turnam intr-un pahar înalt sau intr-un cilindru soluţie apoasa de acetat de plumb(25-30g Pb(CH3COO)2 in 100ml H2O)şi scufundăm în ea o placă sau un alt obiect de zinc de forma alungita(curăţit cu hârtie abrazivă).Sau putem atârna în soluţie pe un fir câteva bucăţi de zinc,de asemenea în prealabil curăţate cu hârtie abraziva. Peste un timp pe suprafaţa zincului vor creste nişte cristale de rămuroase lucioase concrescute din plumb.
Apariţia lor este cauzata de reacţia de reducere a plumbului din sare cu zincul metalic:
Pb(CH3COO)2+Zn=Zn(CH3COO)2+Pb.


Copacul Jupiterian
Se presupune ca Paracels a obţinut cristale de staniu pe bucata de zinc-copacul jupiterian .Pentru a obţine acest”copac”Intr-un vas înalt ce conţine clorura de staniu(30-40g SnCl2 in 100 H2O)se introduce o placa de zinc. Foarte repede pe placa apare un ”copac” din cristale negre de staniu:
SnCl2+Zn=ZnCl2+Sn.


Copăcelul argintiu lui Dorfman se obţine dacă intr-un pahar de sticla cu o picătura de hidrargium la fund se adăuga o soluţie apoasa de nitrat de argint AgNO3 de 10%.La început hidrargirumul se acoperă cu o pelicula sura de amalgam(aliajul Hg cu Ag),iar peste 5-10 secunde pe picătura foarte repede începe sa crească nişte cristale lucioase aceforme de argint. Peste câteva minute acele începe să se ramifice,iar peste o oră în vas apare un copăcel argintiu. Este important de a folosi concentraţiile recomandate de AgNO3:la o concentraţie mai mică de AgNO3 creşterea cristalelor de argint metalic nu se observa,iar la o concentraţie mai mare cristalizarea argintului decurge in întregul volum al soluţiei fără formarea cristalelor ramificate.


Tufele colorate ferocianice de culoare neobişnuita,asemănătoare uneori cu rămurele coralelor,uneori cu vegetaţia din jungla,pot fi obţinute in modul asemănător:
- dacă în soluţia K4[Fe(CN)6] (30-50g in 1 l H2O) adaugam2-3 cristale de clorură sau sulfat de mangan,zinc,nichel;
- dacă în soluţia de sulfat de cupru (100-150g in 1 l H2O)sau clorura de nichel(30-50g in 1 l H2O) adăugam cristale de K3[Fe(CN)6]
In rezultatul interacţiunii cationilor sărurilor cu anionii de hexacianoferat se formează precipitate din care”iau naştere”nişte tufe de culoare alba,verde,roza sau albastra.


“Livada chimica”cu frunze galbene si frunze aurii”creste”dacă:
- in soluţia de cromat de potasiu(30-50g in 1 l de H2O) adăugăm un cristal de clorura de bariu;
- in soluţia de nitrat de plumb(100-150g in 1 l de H2O) adăugăm câteva cristale de cromat de potasiu;
- adăugăm o soluţie de nitrat de plumb de 10% la o soluţie de 10% de iodură de potasiu. Peste un timp se înlătură lichidul deasupra precipitatului de iodura de plumb si precipitatul se dizolva in apa fierbinte acidulată cu acid acetic. Lent răcind vasul cu soluţie vom obţine plăcuţe subţiri aurii de cristale de PbI2.Decurge procesul de formare a cristalelor galbene alungite formate din sărurile insolubile-BaCrO4,PbCrO4 si PbI2:
K2CrO4+BaCl2=BaCrO4(precipitat)+2KCl
Pb(NO3)2+K2CrO4=PbCrO4(precipitat)+2KNO3

Pb(NO3)2+2KI=PbI2(Precipitat)+2KNO3



Acvariul chimic se obţine,dacă intr-un vas de sticla ce conţine soluţia apoasa de sticla lichida(1 l de soluţie în 0,5-0,7 l H2O)concomitent din 2 pahare turnăm soluţii apoase de Cr2(SO4)3 si FeCl3-in vas vor apărea nişte ”alge” de culoare galben-verde(silicaţi),care răsucindu-se si împleticindu-se vor cobori de sus in jos. Iar adăugând în vas cu picătura soluţia de sulfat de cupru,vom popula acvariul cu ”stele de mare” si “Arici de mare”.Creşterea “algelor” este rezultatul cristalizării compuşilor fierului,cuprului si cromului-hidroxizilor si hidroxosilicatilor,care se formează ca rezultat al reacţiilor de schimb.




No user avatar
lory_lory_96
Latest page update: made by lory_lory_96 , Mar 15 2008, 1:18 AM EDT (about this update About This Update lory_lory_96 Edited by lory_lory_96

11 words added
18 words deleted

view changes

- complete history)
Keyword tags: curiozitati
More Info: links to this page
There are no threads for this page.  Be the first to start a new thread.

Related Content

  (what's this?Related ContentThanks to keyword tags, links to related pages and threads are added to the bottom of your pages. Up to 15 links are shown, determined by matching tags and by how recently the content was updated; keeping the most current at the top. Share your feedback on WikiFoundry Central.)